Atestarea documentară a comunei este în jurul sec. al XII – lea existând și vestigii istorice mult mai vechi, respectiv din timpul colonizării romane în Dacia. Mai există și urme clare ale șederii romane pe aceste meleaguri și anume, cele ale Legiunii a XIII-a Gemina. Menșionam că și acum se păstrează obiceiul „stâlpilor funerari la barbății decedați”.
Localitatea Pianu de Sus este atestată documentar într-un emis de la 7 județe din 10 septembrie 1454 la Sibiu, prin care surorile Margareta și Barbara din Sibiu vând Pianului de Jos, părțile lor de moștenire situate în Pianu de Sus.
In deciziile emise de Universitatea Săsească, Pianu era numit „Pean, Pyen” la care se adaugă atributul saxonicalis pentru Pianu de Jos , „valahicalis” iar pentru Pianu de Sus, „olahicalis”. Mai târziu întâlnim denumirile: Deutsch, Szasz și Unter-Pian, pentru Pianu de Jos, iar Ober și Olah Pian, pentru Pianu de Sus.
Pe la sfârșitul secolului al XVII-lea apare denumirea de Pianu Inferior și Pianu Superior. Denumirea oficială din actele emise în timpul dominație Austroungare era, „Alsopian” pentru Pianu de Jos și „Felsopian”, pentru Pianu de Sus.
Localitatea Strungari este atestată documentar în secolul al XVI-lea când Scaunul de Sebeș, având nevoie de încă 10 sate, emite un act juridic prin care desparte Strungarul de Răchita, localitate la o distanță de 3 km față de Strungari iar în prezent aparține de comuna Săsciori. Din explicațiile localnicilor reiese că, aici se strângeau și se împărțeau oile satelor învecinate când plecau și când veneau de la munte, denumirea de Strungari ar proveni de la, „strungă”, care însemnează, loc îngrădit prin care trec oile. Afirmația este susținută și de configurația geografică a localității întrucât seamănă cu o trecătoare îngustă.
Satul Purcăreți a aparținut tot de satul Răchita fiind considerat a doua parte a lui, unde răchițenii își duceau la păscut, în timpul verii vitele, oile și porcii. Cu timpul unii dintre locuitori s-au stabilit definitiv în Purcăreți. Abia în secolul al XVII-lea când în urma unui lung proces ce a secătuit veniturile ambelor localități, a obținut jurisdicția de a se rupe de satul matcă, devenind localitate autonomă. Provinența denumirii localității este foarte clară deoarece la început se numea Purcareață, unde pașteau răchițenii vara, vitele și porcii.
Satul Plaiuri este format doar din 37 de familii și s-a format mult mai târziu prin emigrarea populației din Strungari și Purcăreți. La început se numea Plaiul Purcărețului de unde provine în prezent denumirea de Plaiuri.

LOCALIZARE:
  • comuna Pianu este situata în S-V județului, având vecini după cum urmează: în N Vintu de Jos, în E comuna Săsciori, în V comuna Săliște și în S orașul Cugir.
  • comuna Pianu se compune din următoarele sate: Pianu de Jos, Pianu de Sus, Strungari, Purcăreți și Plaiuri.
  • distanța până la rețedința de județ este de 25 km.
  • comuna, cu o suprafață de 11507 km, este așezată de-a lungul văii râului Pian, care curge de la Sud spre Nord și se varsă în Mureș, pe teritoriu administrativ al comunei Vințu de Jos. În partea de Nord a comunei este o zona de seș, pe măsură ce se înaintează spre Sud, de la ieșirea din satul Pianu de Jos, până la satul Stungari, zona este colinară, acoperita de păduri de foioase. Satele Purcareți și Plaiuri sunt într-o zona mai înaltă, punctele culminante fiind Măgura și Tomnatec, care ajung la poalele masivului Șurianu, la cota de aproximativ 1500- 1700m.
  • pe raza comunei se mai găsesc următoarele cursuri de ape: valea Pienel, pârâul Trunchiului, valea Măcui, pârâul Lei, pârâul Mirioanei, valea Hotarului, valea de Sebeș, pârâul Lișca.
    RELIGIE
  • majoritatea populației este de religie ortodoxă, doar o mică parte din populație face parte din culte neoprotestante.
    STUDII
  • în satele de munte Strungari, Purcăreți și Plaiuri, majoritatea locuitorilor au ca și studii:
  • școala generală de 8 clase, iar în satele Pianu de Sus și Pianu de Jos, studii medii și superioare.
    OCUPATIE
  • în satele de munte principala ocupație a locuitorilor este creșterea animalelor. In Pianu de Sus și Pianu de Jos principala ocupație este agricultura și creșterea animalelor, o mică parte fiind salariați.
    DEZVOLTARE
  • Rețelele de apă și canalizare în localitățile comunei;
  • Modernizarea străzilor, drumurilor comunale și forestiere;
  • Amenajare teren sport, spațiu de petrecere timp liber;
  • Actualizare Plan Urbanistic General;
  • Infrastructură socială;
  • Modernizarea școlilor;
  • Modernizarea Căminelor Culturale.
  • Amenajare Alei Pietonale, loc de recreere și petrecere a timpului liber, Localitatea Pianu de Sus
  • Acces la căi de comunicare, distanța mică față de drumul național, sub 10 km, distanța mică până la linia ferată, sub 10 km.
  • Sistem Supraveghere Video, Comuna Pianu
  • Telefonie fixă și mobilă, pe toata raza comunei
  • Hotel pensiune LUTSCH 2000
  • Golf Hotel Pianu, Pianu de Jos
  • Teren de golf „Paul Tomiță” Pianu de Jos
  • Complex de servicii sociale pentru persoane vârstnice
  • Adăpost temporar „Casa din Munte”